Schiţa lecţiei în format pdf pentru listare: Idei politice în lumea românească interbelică. Monarhia după Primul Război Mondial

Prezentarea PowerPoint care însoţeşte lecţia: Idei politice în lumea românească interbelică. Monarhia după Al Doilea Război Mondial

Linkul către aplicaţia interactivă de verificare a cunoştinţelor: https://learningapps.org/view19686761

În perioada interbelică, pe plan politic, au loc mai multe schimbări:

 – Partidul Conservator dispare după Primul Război Mondial;

 – Partidul Naţional Liberal a continuat să fie cel mai puternic şi mai stabil, avându-l în frunte pe Ion I. C. Brătianu. Liberalismul urmărea dezvoltarea industriei naţionale.

 – s-a înfiinţat Partidul Ţărănesc, care a fuzionat cu Partidul Naţional Român din Transilvania, devenind Partidul Naţional Ţărănesc; i-a avut în frunte pe Iuliu Maniu şi pe Ion Mihalache. Ţărănismul susţinea că agricultura trebuia să rămână prin – cipala ramură economică  şi că era nevoie de capital străin în economie.

 – au luat fiinţă partide extremiste: Partidul Comunist (înfiinţat în 1921, scos în ilegalitate trei ani mai târziu), Liga – Apărării Naţional-Creştine, din care s-a desprins Legiunea Arhanghelului Mihail (Garda de Fier, din 1930).

La conducerea României s-a aflat familia regală, după moartea lui Carol I (1914), au urmat Ferdinand I (1914-1927), Carol al II-lea (1930-1940) şi Mihai I (1927-1930, 1940-1947).

În 1925, principele Carol al II-lea a declanşat criza dinastică, prin renunţarea la tron; astfel că, la moartea regelui Ferdinand, nepotul său, Mihai, a fost numit rege. Deoarece Mihai era minor, s-a găsit soluţia instituirii Regenţei, alcătuită din trei membri: principele Nicolae (fratele lui Carol al II-lea), patriarhul Miron Cristea şi Gheorghe Buzdugan, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie.

În iunie 1930, Carol revine în ţară şi parlamentul l-a proclamat rege. Domnia sa a fost marcată de o dezvoltare economică şi culturală semnificativă, dar şi de instabilitate politică.

La 10 februarie 1938, regele Carol al II-lea demite guvernul Goga şi instalează un guvern condus de patriarhul Miron Cristea, instituind astfel primul regim autoritar din ţara noastră, legitimat prin Constituţia din 1938.

Anul 1940 a dus la prăbuşirea regimului lui Carol al II-lea, datorită pierderilor teritoriale suferite de România în acest an: Basarabia, nordul Bucovinei, nord-estul Transilvaniei, Cadrilaterul.

Deşi Mihai I a redevenit rege, conducerea statului era asigurată de Ion Antonescu, care a instaurat o dictatură militară. În august 1944, în contextul apropierii Armatei Roşii de de graniţa de est a României, regele Mihai a luat decizia întoarcerii armelor contra Germaniei.

Evenimentele politice de după Al Doilea Război Mondial (intrarea României în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice) au dus, la 30 decembrie 1947, la abdicarea forţată a regelui Mihai I.

Ultimul rege al României a revenit în ţară definitiv abia în 2001, susţinând reformele de modernizare ale statului. A murit la 5 decembrie 2017, fiind înmormântat în noua catedrală arhiepiscopală de la Curtea de Argeş.

Linkul către aplicaţia interactivă de tip rebus prin care elevii îşi pot verifica cunoştinţele: https://learningapps.org/

view19686761

VEZI ŞI:

Constituţiile din perioada interbelică – schiţa lecţiei + prezentare PowerPoint (clasa a VIII-a)