Gimnaziu

Constituţiile din perioada interbelică – schiţa lecţiei + prezentare PowerPoint (clasa a VIII-a)

Schiţa lecţiei în format pdf pentru listare: Constituţiile de perioada interbelică

Prezentarea PowerPoint care însoţeşte lecţia: Constituţiile din perioada interbelică

Linkul către aplicaţia interactivă pentru verificarea cunoştinţelor: https://learningapps.org/view19573998


Constituţia din 1923

Desăvârşirea statului national unitar român la 1918 şi adoptarea reformelor din perioada imediat următoare Primului Război Mondial (reforma electorală şi cea agrară) au determinat nevoia elaborării unei noi legi fundamentale;

            “Constituţia Unirii” a fost promulgată de regele Ferdinand I la 28 noiembrie 1923.

Prevederi:

– Regatul României era declarat stat naţional, unitar, indivizibil;

– forma de guvernământ rămânea monarhia constituţională ereditară;

– era aplicat principiul separării puterilor în stat;

– comparativ cu atribuţiile monarhului prevăzute de Constituţia din 1866, noua lege prevedea o restrângere a acestora (de exemplu, nu se mai acorda dreptul de veto absolut);

– erau respectate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, indiferent de etnie, limbă, religie sau origine socială;

– dreptul de cetăţenie se putea obţine prin naturalizare (cerut, mai ales, de reprezentanţii populaţiei evreieşti) ;

vot universal (pentru bărbaţii de peste 21 de ani).

            Constituţia din 1923 a asigurat stabilitatea internă, politică, etnică şi culturală a ţării, prin recunoaşterea drepturilor egale pentru toţi cetăţenii. De asemenea, a asigurat cadrul democratic al vieţii politice din România.

Constituţia din 1938

În urma instituirii regimului autoritar al lui Carol al II-lea (1930-1940), a fost necesară o nouă lege fundamentală, care să reprezinte baza juridică a noii realităţi politice.

            Constituţia a fost acceptată de populaţie prin plebiscit, intrând în vigoare la 27 februarie 1938.

Prevederi:

– Regele era capul statului, putând emite decrete-legi;

– miniştrii erau răspunzători numai în faţa regelui;

– puterea judecătorească se exercita în numele regelui;

– drepturile şi libertăţile cetăţeneşti erau limitate;

– aveau drept de vot toate persoanele ştiutoare de carte de peste 30 de ani, inclusiv femeile.

            Constituţia din 1938 a impus o nouă viziune privind ordinea economică şi socială a României, în contextul în care, în Europa, tot mai multe state aveau regimuri politice totalitare sau autoritare.

Sursa: Maria Ochescu, Istorie, Caiet pentru clasa a VIII-a, Editura ArtKlett, Bucureşti, 2020, p. 144.

Linkul către aplicaţia interactivă prin care elevii îşi pot verifica cunoştinţele acumulate: https://learningapps.org/

view19573998


VEZI ŞI:

Oraşul: arhitectură modernă şi tradiţii urbane – schiţa lecţiei + prezentare PowerPoint + fişă de lucru (clasa a VIII-a)

Constituţia României Mari din 1923

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.