Gimnaziu

Oraşul: arhitectură modernă şi tradiţii urbane – schiţa lecţiei + prezentare PowerPoint + fişă de lucru (clasa a VIII-a)

Schiţa lecţiei în format pdf pentru listare: Oraşul – arhitectură modernă şi tradiţii rurale

PrezentareaPowerPoint ce însoţeşte lecţia: Oraşul – arhitectură modernă şi tradiţii rurale

Fişa de lucru utilă pentru evaluare: Fişă de lucru


– în România interbelică, populaţia urbană reprezenta cu puţin peste 20% din totalul locuitorilor;

– în anul de apogeu al României interbelice, 1938, în ţară existau 180 de oraşe, dintre care 102 aveau alimentare cu reţele de apă şi numai 53 aveau canalizare;

– cel mai important oraş era capitala Bucureşti, urmat de Chişinău, Cernăuţi, Timişoara, Cluj, Iaşi etc.;

Piaţa Operei din Timişoara înainte de construirea Catedralei Ortodoxe

– oraşele erau împărţite în patru zone: centrul, zona mahalalelor (periferia), industrială şi agricolă;

– cele mai reprezentative clădiri interbelice româneşti  sunt Arcul de Triumf, Palatul Telefoanelor,  Academia de Studii Economice din Bucureşti, Cazinoul din Constanţa, Palatul Culturii din Iaşi etc.

– în 1927, la Bucureşti a fost instalată prima centrală telefonică automată din ţară, iar un an mai târziu au fost realizate primele emisiuni radiofonice;

– numărul automobilelor a crescut şi el, pe străzi fiind întâlnite mărci de maşini germane şi franceze. Totuşi, automobile proprietate personală nu îşi puteau permite decât foarte puţini orăşeni;

– prin anii 1930 au apărut blocurile, iar străzile oraşelor erau străbătute deopotrivă de tramvaie electrice, autobuze şi birje;

– datorită arhitecturii clădirilor din centru, a vieţii sale culturale şi a îmbrăcăminţii celor înstăriţi, oraşul Bucureşti era numit Micul Paris;

– după programul zilnic de  la locul de muncă, orăşenii aveau posibilităţi mai numeroase de petrecere a timpului liber: filme la cinematografe, spectacole de teatru şi lecturarea unor cărţi şi a ziarelor;

– mulţi aveau discuri pe care le ascultau la aparate cu un mecanism acţionat cu o manivelă, numite patefoane, iar unii şi-au cumpărat aparate de radio.

Sursa: 


VEZI ŞI:

România interbelică – schiţa lecţiei + prezentare PowerPoint + fişă de lucru (clasa a VIII-a)

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.