Revoluţia franceză. De la supus la cetăţean – schiţa lecţiei + prezentare power-point (clasa a VI-a)

Schiţa lecţiei în format pdf pentru listare: Revoluţia franceză – de la supus la cetăţean

Prezentarea power-point ce însoţeşte lecţia: Revoluţia franceză


Revoluţia franceză a fost cauzată de:

  • existenţa regimului absolutist;
  • menţinerea organizării medievale pe stări (starea I – clerul, starea a II-a – nobilimea, starea a III-a – burghezia, orăşenimea, ţărănimea);
  • menţinerea privilegiilor numai pentru stările I şi a II-a;
  • criza economică.

Cele 3 stari 2

– regele Ludovic al XVI-lea dorea sporirea veniturilor regale şi redresarea finanţelor şi a convocat Adunarea Stărilor Generale la 5 mai 1789;

– delegaţii stării a III-a, nemulţumiţi de cererea regelui, s-au organizat în Adunare Naţionala Constituantă, dorind drepturi egale şi redactarea unei Constituţii. Regele a încercat să dizolve această adunare;

– la 14 iulie 1789, poporul din Paris a luat cu asalt fortăreaţa Bastilia, simbolul absolutismului monarhic francez; cucerirea închisorii a marcat sfârşitul absolutismului în Franţa;

Prise_de_la_Bastille_IMG_2250

– la 26 august 1789, a fost adoptată Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului, primul document care stabilea principiile organizării societăţii: egalitatea în drepturi a oamenilor, suveranitatea poporului, dreptul la proprietate, libertatea cuvântului etc.;

Declaration_of_the_Rights_of_Man_and_of_the_Citizen_in_1789

– Franţa a devenit monarhie constituţională, conform Constituţiei din 1791, statul fiind organizat pe principul separării puterilor în stat;

– s-au format grupările politice ale girondinilor şi iacobinilor;

– regele Ludovic al XVI-lea a fost înlăturat de pe tron, iar Franţa a fost proclamată republică;

– aceste evenimente au avut loc în timp ce pe plan extern Franţa învingea trupele habsburgice în bătălia de la Valmy;

– din 1792, Franţa a fost condusă de Convenţia Naţională, dominată mai întâi de girondini;

-greutăţile economico-financiare au sporit nemulţumirile, iacobinii preluând puterea prin lovitură de stat (1793);

Convenţia iacobină a fost o dictatură (principalul reprezentant a fost Robespierre), care a instaurat teroarea revoluţionară (1793-1794). A fost adoptată o nouă Constituţie şi s-au format noi instituţii ale statului:

  • Comitetul Salvării Publice
  • Comitetul Siguranţei Generale
  • Tribunalul Revoluţionar

– iacobinii au organizat şi o puternică armată revoluţionară, aceasta reuşind să înfrângă armatele străine care luptau împotriva Franţei (Austria, Prusia, Anglia);

– iacobinii au fost înlăturaţi tot prin lovitură de stat;

– prin Constituţia din 1795 s-a pus bazele Directoratului, un regim politic bazat pe conducerea colectivă a cinci „directori”; astfel s-a pus capăt terorii revoluţionare;

– pe plan extern, a continuat războiul împotriva coaliţiei anti-franceze; în campaniile din Peninsula Italică şi în Egipt s-a remarcat generalul Napoleon Bonaparte;

– revoluţia franceză a schimbat modul de conducere şi de organizare a statului cât şi societatea vremii; aceasta a încurajat lupta popoarelor asuprite împotriva absolutismului, pentru drepturi şi libertăţi.

800px-David_napoleon

Sursa:

  • Magda Stan, Istorie, Manual pentru clasa a VI-a, EDP, 2018, p. 72-77.
  • Cristian Vornicu, Magda Stan, Istoria de nota 10, Editura CD Press, 2010, Bucureşti, p. 110.

2 răspunsuri »

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.