Gimnaziu

Românii între Orient şi Occident. Conservatorism şi modernizare – schiţa lecţiei + prezentare PowerPoint + fişă de lucru (clasa a VIII-a)

Schiţa lecţiei în format pdf pentru listare: Românii între Orient şi Occident. Conservatorism şi modernizare

Prezetarea PowerPoint ce însoţeşte lecţia: Românii între Orient şi Occident. Conservatorism şi modernizare

Fişa de lucru în format pdf pentru listare:

Românii între Orient şi Occident. Conservatorism şi modernizare – fişă de lucru

Linkul către aplicaţia interactivă pentru verificarea cunoştinţelor: https://learningapps.org/view17339760


În contextul slăbirii Imperiului Otoman (Chestiunea orientală), Rusia şi Imperiul Habsburgic şi-au întărit poziţiile în sud-estul Europei. Ţările Române se găseau la confluenţa intereselor celor trei imperii. În urma războaielor dintre aceste imperii, în secolul al XVIII-lea, Banatul şi Bucovina au fost ocupate de austrieci, iar la începutul secolului al XIX-lea, Basarabia, de Rusia.


Prin tratatul de pace de la Adrianopol, Imperiul Otoman, înfrânt de Rusia în război, a recunoscut autonomia Principatelor Române. Se menţinea suzeranitatea otomană, dar se instaura şi protectoratul Rusiei asupra Moldovei şi Ţării Româneşti. Printr-un act separat, se mai recunoşteau şi desfiinţarea monopolului otoman asupra comerţului Principatelor, redobândirea teritoriilor raialelor Giurgiu şi Brăila de Ţara Românească.


În timpul ocupaţiei ruse (1828 – 1834), au fost elaborate Regulamentele Organice, primele acte cu caracter constituţional modern ale Principatelor. Acestea conţineau principiul separării puterilor în stat, modernizarea justiţiei şi administraţiei şi au intrat în vigoare în Ţara Românească, în 1831, şi în Moldova, în 1832. Însă Regulamentele Organice permiteau dezvoltarea Principatelor doar între anumite limite, deoarece păstrau privilegiile marii boierimi.


Începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea, societatea românească din cele două principate se modernizează, cu toate că rândurile vechii boierimi erau dominate de conservatorism. Comerţul face progrese iar agricultura se dezvoltă prin extinderea suprafeţelor cultivate. Tot acum, începe să se formeze şi conştiinţa naţională datorită unor boieri cărturari şi a tinerilor care studiază la Paris.

Studiu de caz. Tudor Vladimirescu

Nemulţumiţi de regimul fanariot, românii au declanşat mişcarea revoluţionară condusă de Tudor Vladimirescu, în 1821, în Ţara Românească. Poporul a fost chemat la luptă prin Proclamaţia de la Padeş. Programul mişcării a fost documentul Cererile norodului românesc, care cuprindea revendicări precum: modernizarea administraţiei, a învăţământului, formarea armatei naţionale.


Otomanii au intervenit militar şi au înfrânt mişcarea revoluţionară. În noaptea de 26/27 mai 1821, Tudor Vladimirescu a fost asasinat de către eterişti, lângă Târgovişte. Consecinţa cea mai importanţă a „revoluţiei” a fost înlăturarea regimurilor fanariote din Moldova şi din Ţara Românească şi revenirea la domniile pământene (1822).

Linkul către aplicaţia interactivă „Ordonează cronologic” creată prin LearningApps: https://learningapps.org/ view17339760

Sursa media:

  • Cristian Vornicu, Magda Stan, Istoria de nota 10, Editura CD Press, 2010, Bucureşti, p. 96-97.
  • Stan Stoica (coord.), Istorie, Manual pentru Clasa a VIII-a, Editura Cd Press, Bucureşti, 2020, p. 78-81.
  • Aurel Constantin Soare, IstorieManual pentru clasa a VIII-a, Editura Art Klet, Bucureşti, 2020, p. 68-70.

1 răspuns »

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.