Gimnaziu

Revoluţia glorioasă – schiţa lecţiei + fişă de lucru (clasa a VI-a)


  • Din anul 1603, Anglia era condusă de dinastia Stuart, dar reprezentanţii acesteia duceau o politică absolutistă şi au intrat în conflict cu Parlamentul;
  • conflictul dintre rege şi Parlament s-a agravat în timpul lui Carol I Stuart; Parlamentul a adoptat actul Petiţia dreptului, prin care era condamnată politica regelui;
  • Carol I a dizolvat Parlamentul şi nu l-a mai convocat între anii 1629 şi 1640; l-a convocat din nou în 1640 pentru votarea de noi impozite;
  • profitând de această convocare, Parlamentul a redactat un nou document critic la adresa regalităţii, numit Mustrarea cea Mare; pentru că a funcţionat neîntrerupt până în 1653, a primit denumirea de Parlamentul cel Lung;
  • conflictul dintre rege şi Parlament s-a agravat şi a început războiul civil (1642); tabăra regelui (Biserica Anglicană, vechea nobilime, armata regală) a fost înfrântă de cea a Parlamentului (deputaţii puritani, burghezia, mica nobilime, o mare parte a ţărănimii şi a orăşenilor);

English_civil_war_map_1642_to_1645

  • victoria s-a datorat organizării „armatei noului model” de Oliver Cromwell, deputat puritan; războiul civil s-a încheiat în 1649, regele fiind executat, Anglia a devenit republică;

800px-Oliver_Cromwell_by_Samuel_Cooper

  • Cromwell a devenit lord protector al Angliei, Scoţiei şi Irlandei şi a instaurat protectoratul, regim de dictatură militară (1653);
  • Dinastia Stuart a fost reinstalată pe tronul Angliei în anul 1660, dar regele Iacob al II-lea Stuart a intrat în conflict cu Parlamentul; această dinastie a fost înlăturată de Parlament în 1688 („revoluţia glorioasă”), iar tronul i-a fost oferit lui Wilhelm al II-lea de Orania;

Wilhelm de Orania

  • Wilhelm de Orania a acceptat documentul Declaraţia drepturilor impus de Parlament, act care limita puterea regală, preciza drepturile Parlamentului, garanta libertăţile care fuseseră proclamate în timpul revoluţiei;
  • astfel, în Anglia, au început să funcţioneze monarhia constituţională şi principiul separării puterilor în stat: legislativă – Parlamentul, executivă – cabinetul de miniştri, judecătorească – instanţele de judecată;
  • sistemul politic britanic s-a consolidat în secolul al XVIII-lea prin formarea grupărilor politice, impunerea responsabilităţii miniştrilor în faţa Parlamentului, reglementarea succesiunii la tron.

separatia puterilor in stat

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.