Schiţa lecţiei în format pdf pentru listare: Statele totalitare – schiţa lecţiei

Fişă de lucru în format pdf pentru listare: Statele totalitare – fişă de lucru

Regimurile politice totalitare au fost opuse celor democratice. Acestea aveau trăsături comune:

• instaurarea terorii asupra propriilor cetăţeni;
• existenţa unui singur partid politic (monopartidism);
• limitarea sau suprimarea drepturilor şi libertăţilor democratice ale cetăţenilor;
• impunerea, în politica statului, a ideologiei politice a partidului aflat la putere;
• lichidarea opoziţiei politice;
• supravegherea populaţiei de către poliţia regimului (poliţia politică);
• existenţa sistemului de lagăre de muncă şi de închisori pentru opozanţii regimului totalitar extremist;
• controlul asupra economiei, a învăţământului, a vieţii sociale în general.

Ideologia comunistă susţinea că reprezenta interesele proletariatului (clasei muncitoare), dar, în realitate, era dictatura partidului comunist, a nomenclaturii (conducătorii partidului). Cea fascistă accentua rolul statului şi supunerea indivizilor faţă de acesta, iar naţional-socialismul (nazismul) era o ideologie naţionalistă, rasistă şi antisemită.

În cadrul regimurilor de extremă-dreapta, apărute ca reacţie la comunism, economia de piaţă a continuat să existe, dar statul intervenea în cadrul ei, pentru a controla tensiunile sociale.

Comunismul a fost un regim de extremă-stânga, în care economia de piaţă a fost distrusă şi s-a impus cea planificată (prin planuri cincinale) şi centralizată, iar proprietatea particulară a fost înlocuită cu cea de stat sau colectivă.

În România, între anii 1938 şi 1940, s-a manifestat autoritarismul politic al regelui Carol al II-lea (1930-1940).

Studiu de caz, U.R.S.S., Italia şi Germania

Bolşevicii (comuniştii) au preluat puterea în Rusia prin revoluţia din 1917, sub conducerea lui Lenin. A fost impusă teroarea de stat, prin organele de represiune. În 1922, s-a creat Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.), stat condus între 1924 şi 1953 de Iosif Stalin (regim stalinist). În economie, au fost impuse colectivizarea agriculturii şi industrializarea forţată.

În 1922, Mussolini a preluat puterea în Italia, după „Marşul asupra Romei”, instaurând un regim dictatorial (ce a durat până în 1943). Votul universal a fost desfiinţat, iar singurul partid politic existent era cel fascist.

În Germania, Partidul Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani a ajuns la putere prin alegeri, Adolf Hitler deveniind cancelar în 1933. Regimul instaurat de acesta a durat până în anul 1945. Libertăţile cetăţeneşti au fost desfiinţate , iar antisemitismul a devent politică de stat. Evreii au pierdut drepturile civile prin legi rasiale (ca Legile de la Nurnberg, din 1935), fiind persecutaţi.

Sursa: Cristian Vornicu, Magda Stan, Istoria de nota 10, Editura CD Press, 2010, Bucureşti, p. 34-35.