Schiţa lecţiei în format pdf pentru listare: Regatul României. Carol I – schiţa lecţiei

Prezentarea PowerPoint ce însoţeşte lecţia: Regatul României. Carol I

Fişă de lucru în format pdf pentru listare: Constituţia din 1866 – fişă de lucru

Linkul către aplicaţia interactivă LearningApps: https://learningapps.org/view18071754

 – În februarie 1866,conducerea României a fost preluată de o locotenenţă domnească.

 – La 10 mai 1866, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, din familia domnitoare a Prusiei, a depus jurământul solemn, la Bucureşti, ca principe al României.

 – Carol I a domnit ca principe între anii 1866 şi 1881. În 1881, România s-a proclamat regat, Carol I fiind încoronat ca rege.

 – Domnia sa de 48 de ani (1866-1914) a fost plină de realizări, contribuind la modernizarea României şi la creşterea prestigiului pe plan european;

 – Prima realizare a lui Carol I a fost adoptatea Constituţiei de la 1866;

 – Viaţa politică a fost dominată de cele două grupări ale vremii – liberală şi conservatoare – au fost partidele politice care au guvernat România până la Primul Război Mondial: Partidul Liberal, întemeiat în 1875, şi Partidul Conservator, în 1880;

 – În timpul lui Carol I, România îşi obţine independenţa faţă de Imperiul Otoman (1877-1878), recunoscută prin tratatul de Pace de la Berlin (1878);

 – Ca urmare a creşterii prestigiului internaţional, începând cu anul 1881, România devine regat, Carol I fiind încoronat rege la 10 mai 1881;

 – După obţinerea independenţei, în România a început un proces de modernizare, fiind făcute progrese în toate domeniile;

 – Cu toate acestea, necesitatea unei noi legi agrare a fost dovedită prin Răscoala din 1907;

 – pe plan extern, România a aderat la Tripla Alianţă (1883) şi s-a implicat în cel de-al doilea război Balcanic (1913);

 – Prin Tratatul de Pace de la Bucureşti, România obţinea Cadrilaterul (partea de sud a Dobrogei).

Studiu de caz. Constitutia din 1866

– A fost prima realizare a domniei lui Carol I (fiind promulgată de principe la 1 iulie 1866). Documentul nu amintea suzeranitatea Imperiului Otoman asupra României. S-a inspirat dinn Constituţia Belgiei (1831), numărându-se printre cele mai democratice legi fundamentale din Europa vremii.

Potrivit Constituţiei:

1. statul român purta oficial numele de România;
2. România era definită ca monarhie constituţională ereditară;
3. principalele prerogative ale monarhului: şef al statului, comandant suprem al armatei, numirea guvernului, acordarea graţierii şi amnistiei, dreptul de „veto absolut”;
4. statul era organizat pe baza separării puterilor: puterea legislativă, exercitată de Parlament (bicameral, format din Senat şi Camera Deputaţilor, membrii săi fiind aleşi pe baza votului censitar); puterea executivă, reprezentată de guvernul format din miniştri, puterea judecătorească – instanţele de judecată, respectiv, Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie;
5. erau recunoscute drepturi şi libertăţi cetăţeneşti: garantarea dreptului la proprietate, egalitatea în faţa legii, libertatea persoanei şi a presei.

Constituţia din 1866 a creat cadrul juridic necesar dezvoltării statului român modern.

Sursa: 

 – Cristian Vornicu, Magda Stan, Istoria de nota 10, Editura CD Press, 2010, Bucureşti, p. 102-103.

 – Stan Stoica (coord.), Istorie, Manual pentru Clasa a VIII-a, Editura Cd Press, Bucureşti, 2020, p. 90-92.

 – Aurel Constantin Soare, Istorie, Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Art Klet, Bucureşti, 2020, p. 78-80.

Intră pe linkul de mai jos pentru a accesa aplicaţia de tip “ordonează cronologic” creată prin LearningApps: https://learningapps.org/

view18071754

VEZI ŞI:

Formarea statului român modern: domnia lui Alexandru Ioan Cuza – schiţa lecţiei + prezentare PowerPoint + fişă de lucru (clasa a VIII-a)