• Schiţa lecţiei în format pdf pentru listare: Burebista.Decebal – schiţa lecţiei

• Prezentarea PowerPoint ce însoţeşte lecţia: Burebista. Decebal

• Fişa de lucru utilă pentru evaluare: Burebista.Decebal – fişă de lucru

Societatea geto-dacă. Caracteristici:

• între „geţi” şi „daci” nu exista nicio deosebire, erau unul şi acelaşi popor. Erau menţionaţi cu numele de „geţi” în izvoarele greceşti şi cu numele de „daci” în cele latine;
• până în secolul I î. Hr., când şi-au constituit un stat propriu, au fost organizaţi în triburi şi uniuni de triburi;
• ocupaţii: agricultura, meşteşuguri, comerţ;
• majoritatea caselor erau construite din lemn, pe fundaţii de piatră, cu una sau două camere, acoperite cu şindrilă sau paie;
• cetăţile dacilor (numite dava) erau construite cu murus dacicus (zidul dacic – piatră fasonată fără mortar);

• religia geto-dacilor era politeistă, bazată pe cultul regelui Zalmoxis;
• din punct de vedere al organizării sociale, au existat două clase sociale: geto-dacii: aristocraţia militară şi sacerdotală, cunoscută sub numele de tarabostes sau pileati şi, respectiv, oamenii liberi (marea masă a populaţiei, comati sau capillati).
• statul geto-dac era condus de regi, cei mai importanţi fiind Burebista şi Decebal.

Burebista (82-44 î.Hr.)

• ajutat de marele preot Deceneu a unit triburile geto-dace din interiorul şi din afara arcului carpatic formând un stat întins cu nucleul în Munţii Orăştiei şi capitala la Sarmizegetusa;
• statul lui Burebista avea următoarele frontiere: N – Carpaţii Păduroşi;

                                                                                            S – Munţii Haemus (Balcani);

                                                                                           V – Dunărea Mijlocie (Slovacia)

                                                                                           E – Olbia (Elba);

• Burebista i-a supus pe celţi, pe sciţi, pe bastarni şi pe grecii din colonii;
• s-a amestecat în războiul civil roman dintre Cezar şi Pompei, sprijinindu-l pe cel din urmă; Conflictul roman a fost câştigat de Cezar, care a plănuit o răzbunare la adresa regelui geto-dac, dar aceasta nu a mai avut loc întrucât în anul 44 î. Hr. ambii au fost asasinaţi;
• după moartea lui Burebista, la conducerea Daciei, i-au succedat Deceneu, Comosicus, Coryllos-Scorillo, Duras şi Diurpaneus.

Decebal (87-106 d.Hr.)

• a refăcut unitatea statului dac, dar acesta nu mai era la fel de întins ca pe vremea lui Burebista;
• Decebal a avut conflicte cu generalii romani Cornelius Fuscus (87) şi Tettius Iulianus (88);
• în urma celui de-al doilea conflict, deşi învins, datorită contextului extern, Decebal încheie o pace avantajoasă cu împăratul roman Domiţian, în urma căreia regele dac devine „client al Romei” (Rex Socius et Amicus Populi Romani);
• ruşinea acestei păci va fi ştearsă de împăratul Traian, care va porni un conflict cu geto-dacii în anul 101.

 Decebal şi Domiţian

Studiu de caz. Sarmizegetusa

•  aşezată în Munţii Orăştiei, beneficia de un sistem de fortificaţii ale cetăţilor Blidaru, Piatra Roşie, Cetăţuia, Căpâlna şi Băniţa;
• poziţia sa avea un important avantaj economic, aflându-se în aproprierea unor zăcăminte de fier, aur, argint şi cupru (Munţii Apuseni);
• capitala statului geto-dac cuprindea o cetate, două zone de locuit şi o zonă sacră, legate între ele prin drumuri pavate şi conducte de apă;
• în zona sacră existau 6 sanctuare, unde se oficiau ceremonii religioase dedicate zeilor.

• Sursa imaginilor şi video-ului: Stan Stoica (coord.), Manualul digital Istorie pentru clasa a VIII-a, Editura CD Press.

VEZI ŞI:

Izvoare istorice despre geto-daci – schiţa lecţiei + prezentare PowerPoint (clasa a VIII-a)