Izvoare istorice despre geto-daci – schiţa lecţiei + prezentare PowerPoint (clasa a VIII-a)


  • geto-dacii au reprezentat ramura nordică a tracilor indo-europeni ;
  • cele mai importante informaţii despre geto-daci le avem de la autorii antici Herodot, Strabon şi Dio Cassius;
  • aceşti autori nu au avut contact direct cu dacii, informaţiile lor fiind obţinute prin intermediari.

Herodot (484-425 î.Hr.)

– autor grec, supranumit „părintele istoriei”, pentru că a scris prima lucrare de cercetare a trecutului, Istorii;

– în lucrarea sa relatează războaiele dintre greci şi perşi; în contextul luptelor dintre perşi şi sciţii de la Marea Neagră, îi aminteşte pe geţii care s-au opus trecerii armatei persane, despre aceştia menţionând că sunt „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”;

– de asemenea, Herodot mai aminteşte că geţii „se cred nemuritori” şi că se închin unui zeu pe nume Zalmoxis, căruia i se aduc sacrificii umane.

                                                                                                        Fragment din Istorii de Herodot

Strabon (63 î. Hr. – cca. 26 d. Hr.)

         Strabon

– autor grec, cea mai importantă lucrare a sa a fost Geografia;

– Strabon menţionează faptul că „dacii au aceeaşi limbă cu geţii, dar şi despre stămutarea geto-dacilor la sudul Dunării din vremea împăratului Octavianus Augustus;

Dio Cassius (163-229 d. Hr.)

– istoric roman de origine greacă;

– în lucrarea sa, Istoria romană, aminteşte despre războaiele daco-romane din anii 101-102 şi 105-106;

– autorul nu a fost contemporan cu războaiele daco-romane, cel mai probabil scrierile sale au fost inspirate din memoriile lui Traian (De Bello Dacico).

Studiu de caz: Histria

  • geto-dacii au avut legături strânse cu coloniile greceşti de la Marea Neagră (Histria, Tomis şi Callatis);
  • de la aceştia au învăţat să foloseacă roata olarului şi scrierea cu caractere greceşti;
  • cea mai dezvoltată colonie de pe litoralul românesc al Mării Negre a fost Histria. Întemeiată în secolul al VII-lea de coloniştii din Milet, avea ca principală activitate comerţul, monedă proprie, precum şi numeroase temple dedicate lui Zeus, Afroditei şi altor zei greci;
  • a început să decadă în secolele III-II î. Hr., atât din cauza războaielor din zonă, cât şi a închiderii treptate a golfului unde era aşezată cetatea.

Sursa: Stan Stoica (coord.), Manualul digital Istorie pentru clasa a VIII-a, Editura CD Press.


VEZI ŞI:

Epoca metalelor – schiţa lecţiei + prezentare PowerPoint (clasa a VIII-a)

1 răspuns »

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.