• Schiţa lecţiei în format pdf pentru listare: Periodizarea istoriei românilor

• Fişa de lucru în format pdf pentru listare: Fişă de lucru

• Istoria este cunoscută pe baza izvoarelor (surselor) istorice.

Principalele categorii de izvoare istorice sunt:

1. izvoare nescrise: arheologice, paleontologice;
2. izvoare scrise: epigrafice (inscripţii pe materiale dure – metal, piatră, ceramică); juridice; sigilografice; heraldice (steme, blazoane); numismatice (monede); diplomatice; literare; cartografice (hărţi).

• Izvoarele istorice pot fi, de asemenea, interne (provenite de pe teritoriul României) sau externe (din afara teritoriului României, dar cu referire la aspecte ale istoriei naţionale).
• În ansamblu, timpul istoric se structurează de-a lungul a două ere (numite înainte de Hristos – î.Hr. şi după Hristos – Hr.).
• În istoria României, ca şi în cea universală, timpul istoric este împărţit în cinci mari epoci:

1. Preistoria, împărţită în două perioade: Epoca Pietrei (Paleolitic, Mezolitic şi Neolitic) şi Epoca Metalelor (Epoca bronzului şi Epoca fierului);
2. Antichitatea;
3. Evul Mediu (Epoca Medievală);
4. Epoca Modernă;
5. Epoca Contemporană.

• Limitele cronologice ale acestora pot fi însă diferite la nivel european sau mondial faţă de cele ale istoriei naţionale.
• În istoria României, Preistoria se încheie în secolul î. Hr., Antichitatea în secolul al VII d. Hr., Evul Mediu durează până în secolul al XVIII-lea, Epoca Modernă până la Primul Război Mondial, fiind urmată de Epoca Contemporană.

Al Doilea Război Mondial – cel mai important eveniment din Epoca Contemporană

VEZI ŞI:

Spaţiul geografic natural – schiţa lecţiei + fişă de lucru (clasa a VIII-a)

Planificare calendaristică Istorie – clasa a VIII-a, An şcolar 2020-2021

Structura anului şcolar 2020-2021 + Calendar Şcolar