• Schiţa lecţiei în format pdf pentru listare: Românii din Basarabia, Bucovina şi Transilvania
• Fişa de lucru ce însoţeşte lecţia: Fişă de lucru

Românii din Basarabia

 – Imperiul Rus a impus în Basarabia procesul de rusificare forţată şi colonizarea cu populaţie slavă;

 – mişcarea naţională românească, reprezentată de personalităţi precum Ion Inculeţ, Constantin Stere, Pantelimon Halippa, a avut ca obiective păstrarea limbii române şi dezvoltarea culturii naţionale.

Românii din Bucovina

 – în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, mişcarea naţională românească din Bucovina a urmărit:

• promovarea limbii şi culturii româneşti;
• recunoaşterea egalităţii în drepturi cu celelalte naţiuni ale Imperiului Habsburgic (Austro-Ungar din 1867);
• autonomie religioasă.

Românii din Transilvania şi Banat

 – între anii 1860 şi 1867, guvernul liberal aflat la conducerea Imperiului Habsburgic a acordat Transilvaniei:

• largă autonomie, ceea ce a permis înfiinţarea celei mai importante societăţi culturale româneşti, ASTRA;
• adoptarea de către Dieta de la Sibiu (în care, pentru prima dată, românii erau majoritari) a două legi favorabile: legea privind egalitatea în drepturi a românilor cu celelalte naţiuni ale Transilvaniei şi cea privind utilizarea oficială a limbii române în provincie, alături de cea maghiară şi germană (1863-1864);

– în anul 1867, Imperiul Habsburgic s-a transformat în Imperiul Austro-Ungar, provinciile acestuia fiind împărţite între Austria şi Ungaria, iar Transilvania a fost anexată Ungariei;

– mişcarea naţională românească a respins anexarea şi procesul de maghiarizare prin memoriul Pronunciamentul de la Blaj (1868), apoi s-a organizat pe plan politic prin fondarea Partidului Naţional Român din Banat şi Transilvania (P.N.R. – 1881). Tactica politică utilizată de partid a fost pasivismul – respingerea participării la viaţa politică a Ungariei;

– momentul culminant al tacticii pasiviste a fost redactarea Memorandumului din 1892, program naţional al românilor. Documentul, semnat de fruntaşii P.N.R. (Ioan Raţiu, Eugen Brote, Gh. Pop de Băseşti ş.a.), descria situaţia românilor din Transilvania şi Banat şi revendica recunoaşterea drepturilor naţionale;

– deşi documentul a fost respins de autorităţi, mişcarea memorandistă a avut un ecou deosebit atât în România, cât şi în restul Europei.

Sursa:

• Cristian Vornicu, Magda Stan, Istoria de nota 10, Editura CD Press, 2010, Bucureşti, p. 104-105.