Gimnaziu

Marile descoperiri geografice şi consecinţele lor (schiţa lecţiei + fişă de lucru) – clasa a VI-a

Marile descoperiri geografice definesc explorările din a doua jumătate a secolului al XV-lea şi începutul celui următor, soldate cu găsirea drumului pe apă spre India şi descoperirea Americii. 

Concepţia europenilor şi a arabilor asupra Pământului era departe de imaginea reală a Globului terestru.

Cauzele marilor descoperiri geografice pot fi grupate în:

a. politice:

  • sfârşitul războiului de 100 de ani – consolidarea celor două state implicate în război, Anglia şi Franţa;
  • cucerirea Constantinopolului de către turci – blocarea legăturilor economice ale europenilor cu Orientul;
  • încheierea procesului de consolidare statală, în urmă căruia au luat naştere state puternice, capabile să finanţeze explorările.

b. economice:

  • nevoia de metale preţioase, dezvoltarea economică fiind frănată de lipsa de aur şi argint;
  • creşterea preţului la mirodenii, ţesături de mătase şi pietre preţioase aduse din Orient;
  • căutarea de noi trasee comerciale către patria mirodeniilor (India).

c. religioase:

  • evanghelizarea populaţiilor necreştine.

d. tehnice:

  • progrese tehnice în construcţia şi navigaţia corăbiilor;
  • perfecţionarea cârmei;
  • realizarea caravelei (navă de dimensiune medie, construită să înfrunte valurile oceanului, având partea din spate mai înaltă. Uşoară şi rapidă, era prevăzută cu pânze care-i permiteau să folosească atât vântul din spate, cât şi pe cel din lateral.);
  • utilizarea busolei şi a astrolabului (instrument circular care permite calcularea latitudinii în funcţie de înălţimea astrelor; inventat de arabi şi perfecţionat la sfârşitul secolului al XIV-lea).

Astrolabul-710x865

e. cunoştinţe geografice:

  • în secolul al XV-lea a fost repusă în circulaţie concepţia geografului grec Ptolomeu privind sfericitatea Pământului – încolţeşte astfel în mintea navigatorilor ideea ideea că se poate ajunge în India şi în China navigând spre vest.

800px-Ptolemy_Cosmographia_1467_-_world_map

Etapele descoperirilor:

  1. de către portughezi:
  • Henric Navigatorul  a încercat să găsească o nouă rută comercială spre Orient; astfel, sunt descoperite insulele Azore şi Canare şi sunt deschise mai multe puncte comerciale pe coasta vestică  a Africii. Henric întemeiază şi o şcoală de navigaţie.
  • Bartolomeo Diaz a atins în 1488 extremitatea sudică a Africii, numită Capul Bunei Speranţe.

Diaz_on_his_voyage_to_the_cape

  • Vasco da Gama a plecat la 8 iulie 1497 din Portugalia, realizând primul înconjur al Africii; traversând Oceanul Indian, ajunge la Calcutta, la 20 mai 1498, descoperind astfel un nou drum spre acest ţinut.

Caminho_maritimo_para_a_India

2. descoperirea Americii:

  • Cristofor Columb a crezut că poate ajunge în India, navigând spre vest. Columb a efectuat mai multe călătorii: la 3 august 1492, Columb a părăsit sudul Spaniei cu trei nave şi 90 de oameni. După 43 de zile de navigaţie spre vest, a ajuns în Insulele Antile, convins că a descoperit India. Dar bogăţiile mult aşteptate nu ies la iveală nici după alte trei expediţii.

ColombusMap

corabiile-lui-columb-nina-pinta-santa-maria

Stamp_of_Moldova_374

  • Amerigo Vespucci a ajuns în Venezuela (1501-1502); geograful german Waldseemuller boteza, în 1507, noul continent America, în onoarea lui Vespucci.

800px-Waldseemuller_map_closeup_with_America

3. înconjurul lumii:

  • Fernando Magellan a realizat prima călătorie în jurul Pământului, demonstrând sfericitatea acestuia; în 1519, escadrila comandată de Magellan, alcătuită din 5 corăbii şi 250 de oameni porneşte din Spania şi ajunge  în 1521 în Arhipelagul Filipine unde, într-o confruntare cu băştinaşii, Magellan este ucis.
  • Sub conducerea secundului său, Sebastian Elcano, Victoria, singura caravelă rămasă, se întoarce în Spania cu doar 18 oameni, după ce navigase 85700 km. Expediţia a dovedit sfericitatea Pământului şi posibilitatea navigării în jurul lui.

1280px-Magellan_Elcano_Circumnavigation-en.svg

Detail_from_a_map_of_Ortelius_-_Magellan's_ship_Victoria

Consecinţele marilor descoperiri geografice

a. economice:

  • Oceanul Atlantic devine axa comercială a lumii, comerţul decăzând în Marea Baltică şi în Marea Mediterană;
  • Veneţia şi Genova pierd monopolul comerţului cu Orientul, impunându-se noi oraşe precum Sevilla, Cadiz, Lisabona etc.
  • afluxul de metale preţioase şi creşterea preţului la produsele manufacturiere şi agricole;
  • dezvoltarea comerţului, manufacturilor şi a băncilor a favorizat naşterea capitalismului;
  • au fost aduse plante noi în Europa: porumbul, cartoful, tomatele, tutunul ş.a.

b. sociale:

  • creşterea rolului burgheziei;
  • datorită scăderii considerabile a domeniului feudal, pentru a nu pierde privilegiile, nobilimea a acceptat autoritatea monarhului.

c. politice:

  • nobilimea şi burghezia au sprijinit regalitatea, ca factor de stabilitate; în aceste condiţii statul monarhic evoluează spre absolutism.
  • Spania a devenit în secolul al XVI-lea un mare imperiu.

d. ideologice:

  • au sporit cunoştinţele geografice;
  • au apărut cunoştinţe noi în multe domenii: botanică, zoologie, medicină, religie etc.
  • raţiunea a început să se axeze mai mult asupra omului şi a existenţei sale.

009. MARILE DESCOPERIRI GEOGRAFICE (SEC. XV - XVI)

1 răspuns »

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.