• Schiţa lecţiei în format pdf pentru listare: Marile descoperiri geografice – schiţa lecţiei
• Fişă de lucru în format pdf pentru listare: Marile descoperiri geografice – fişă de lucru

Marile descoperiri geografice definesc explorările din a doua jumătate a secolului al XV-lea şi începutul celui următor, soldate cu găsirea drumului pe apă spre India şi descoperirea Americii. 

Concepţia europenilor şi a arabilor asupra Pământului era departe de imaginea reală a Globului terestru.

Cauzele marilor descoperiri geografice pot fi grupate în:

a. politice:

• sfârşitul războiului de 100 de ani – consolidarea celor două state implicate în război, Anglia şi Franţa;
• cucerirea Constantinopolului de către turci – blocarea legăturilor economice ale europenilor cu Orientul;
• încheierea procesului de consolidare statală, în urmă căruia au luat naştere state puternice, capabile să finanţeze explorările.

b. economice:

• nevoia de metale preţioase, dezvoltarea economică fiind frănată de lipsa de aur şi argint;
• creşterea preţului la mirodenii, ţesături de mătase şi pietre preţioase aduse din Orient;
• căutarea de noi trasee comerciale către patria mirodeniilor (India).

c. religioase:

• evanghelizarea populaţiilor necreştine.

d. tehnice:

• progrese tehnice în construcţia şi navigaţia corăbiilor;
• perfecţionarea cârmei;
• realizarea caravelei (navă de dimensiune medie, construită să înfrunte valurile oceanului, având partea din spate mai înaltă. Uşoară şi rapidă, era prevăzută cu pânze care-i permiteau să folosească atât vântul din spate, cât şi pe cel din lateral.);
• utilizarea busolei şi a astrolabului (instrument circular care permite calcularea latitudinii în funcţie de înălţimea astrelor; inventat de arabi şi perfecţionat la sfârşitul secolului al XIV-lea).

e. cunoştinţe geografice:

• în secolul al XV-lea a fost repusă în circulaţie concepţia geografului grec Ptolomeu privind sfericitatea Pământului – încolţeşte astfel în mintea navigatorilor ideea ideea că se poate ajunge în India şi în China navigând spre vest.

Etapele descoperirilor:

1. de către portughezi:

• Henric Navigatorul  a încercat să găsească o nouă rută comercială spre Orient; astfel, sunt descoperite insulele Azore şi Canare şi sunt deschise mai multe puncte comerciale pe coasta vestică  a Africii. Henric întemeiază şi o şcoală de navigaţie.
• Bartolomeo Diaz a atins în 1488 extremitatea sudică a Africii, numită Capul Bunei Speranţe.

• Vasco da Gama a plecat la 8 iulie 1497 din Portugalia, realizând primul înconjur al Africii; traversând Oceanul Indian, ajunge la Calcutta, la 20 mai 1498, descoperind astfel un nou drum spre acest ţinut.

2. descoperirea Americii:

• Cristofor Columb a crezut că poate ajunge în India, navigând spre vest. Columb a efectuat mai multe călătorii: la 3 august 1492, Columb a părăsit sudul Spaniei cu trei nave şi 90 de oameni. După 43 de zile de navigaţie spre vest, a ajuns în Insulele Antile, convins că a descoperit India. Dar bogăţiile mult aşteptate nu ies la iveală nici după alte trei expediţii.

• Amerigo Vespucci a ajuns în Venezuela (1501-1502); geograful german Waldseemuller boteza, în 1507, noul continent America, în onoarea lui Vespucci.

3. înconjurul lumii:

• Fernando Magellan a realizat prima călătorie în jurul Pământului, demonstrând sfericitatea acestuia; în 1519, escadrila comandată de Magellan, alcătuită din 5 corăbii şi 250 de oameni porneşte din Spania şi ajunge  în 1521 în Arhipelagul Filipine unde, într-o confruntare cu băştinaşii, Magellan este ucis.
• Sub conducerea secundului său, Sebastian Elcano, Victoria, singura caravelă rămasă, se întoarce în Spania cu doar 18 oameni, după ce navigase 85700 km. Expediţia a dovedit sfericitatea Pământului şi posibilitatea navigării în jurul lui.

Consecinţele marilor descoperiri geografice

a. economice:

• Oceanul Atlantic devine axa comercială a lumii, comerţul decăzând în Marea Baltică şi în Marea Mediterană;
• Veneţia şi Genova pierd monopolul comerţului cu Orientul, impunându-se noi oraşe precum Sevilla, Cadiz, Lisabona etc.
• afluxul de metale preţioase şi creşterea preţului la produsele manufacturiere şi agricole;
• dezvoltarea comerţului, manufacturilor şi a băncilor a favorizat naşterea capitalismului;
• au fost aduse plante noi în Europa: porumbul, cartoful, tomatele, tutunul ş.a.

b. sociale:

• creşterea rolului burgheziei;
• datorită scăderii considerabile a domeniului feudal, pentru a nu pierde privilegiile, nobilimea a acceptat autoritatea monarhului.

c. politice:

• nobilimea şi burghezia au sprijinit regalitatea, ca factor de stabilitate; în aceste condiţii statul monarhic evoluează spre absolutism.
• Spania a devenit în secolul al XVI-lea un mare imperiu.

d. ideologice:

• au sporit cunoştinţele geografice;
• au apărut cunoştinţe noi în multe domenii: botanică, zoologie, medicină, religie etc.
• raţiunea a început să se axeze mai mult asupra omului şi a existenţei sale.