- Schiţa lecţiei în format pdf pentru listare: Marile descoperiri geografice – schiţa lecţiei
- Fişă de lucru în format pdf pentru listare: Marile descoperiri geografice – fişă de lucru
Marile descoperiri geografice definesc explorările din a doua jumătate a secolului al XV-lea şi începutul celui următor, soldate cu găsirea drumului pe apă spre India şi descoperirea Americii.
Concepţia europenilor şi a arabilor asupra Pământului era departe de imaginea reală a Globului terestru.
Cauzele marilor descoperiri geografice pot fi grupate în:
a. politice:
- sfârşitul războiului de 100 de ani – consolidarea celor două state implicate în război, Anglia şi Franţa;
- cucerirea Constantinopolului de către turci – blocarea legăturilor economice ale europenilor cu Orientul;
- încheierea procesului de consolidare statală, în urmă căruia au luat naştere state puternice, capabile să finanţeze explorările.
b. economice:
- nevoia de metale preţioase, dezvoltarea economică fiind frănată de lipsa de aur şi argint;
- creşterea preţului la mirodenii, ţesături de mătase şi pietre preţioase aduse din Orient;
- căutarea de noi trasee comerciale către patria mirodeniilor (India).
c. religioase:
- evanghelizarea populaţiilor necreştine.
d. tehnice:
- progrese tehnice în construcţia şi navigaţia corăbiilor;
- perfecţionarea cârmei;
- realizarea caravelei (navă de dimensiune medie, construită să înfrunte valurile oceanului, având partea din spate mai înaltă. Uşoară şi rapidă, era prevăzută cu pânze care-i permiteau să folosească atât vântul din spate, cât şi pe cel din lateral.);
- utilizarea busolei şi a astrolabului (instrument circular care permite calcularea latitudinii în funcţie de înălţimea astrelor; inventat de arabi şi perfecţionat la sfârşitul secolului al XIV-lea).
e. cunoştinţe geografice:
- în secolul al XV-lea a fost repusă în circulaţie concepţia geografului grec Ptolomeu privind sfericitatea Pământului – încolţeşte astfel în mintea navigatorilor ideea ideea că se poate ajunge în India şi în China navigând spre vest.
Etapele descoperirilor:
- de către portughezi:
- Henric Navigatorul a încercat să găsească o nouă rută comercială spre Orient; astfel, sunt descoperite insulele Azore şi Canare şi sunt deschise mai multe puncte comerciale pe coasta vestică a Africii. Henric întemeiază şi o şcoală de navigaţie.
- Bartolomeo Diaz a atins în 1488 extremitatea sudică a Africii, numită Capul Bunei Speranţe.
- Vasco da Gama a plecat la 8 iulie 1497 din Portugalia, realizând primul înconjur al Africii; traversând Oceanul Indian, ajunge la Calcutta, la 20 mai 1498, descoperind astfel un nou drum spre acest ţinut.
2. descoperirea Americii:
- Cristofor Columb a crezut că poate ajunge în India, navigând spre vest. Columb a efectuat mai multe călătorii: la 3 august 1492, Columb a părăsit sudul Spaniei cu trei nave şi 90 de oameni. După 43 de zile de navigaţie spre vest, a ajuns în Insulele Antile, convins că a descoperit India. Dar bogăţiile mult aşteptate nu ies la iveală nici după alte trei expediţii.
- Amerigo Vespucci a ajuns în Venezuela (1501-1502); geograful german Waldseemuller boteza, în 1507, noul continent America, în onoarea lui Vespucci.
3. înconjurul lumii:
- Fernando Magellan a realizat prima călătorie în jurul Pământului, demonstrând sfericitatea acestuia; în 1519, escadrila comandată de Magellan, alcătuită din 5 corăbii şi 250 de oameni porneşte din Spania şi ajunge în 1521 în Arhipelagul Filipine unde, într-o confruntare cu băştinaşii, Magellan este ucis.
- Sub conducerea secundului său, Sebastian Elcano, Victoria, singura caravelă rămasă, se întoarce în Spania cu doar 18 oameni, după ce navigase 85700 km. Expediţia a dovedit sfericitatea Pământului şi posibilitatea navigării în jurul lui.
Consecinţele marilor descoperiri geografice
a. economice:
- Oceanul Atlantic devine axa comercială a lumii, comerţul decăzând în Marea Baltică şi în Marea Mediterană;
- Veneţia şi Genova pierd monopolul comerţului cu Orientul, impunându-se noi oraşe precum Sevilla, Cadiz, Lisabona etc.
- afluxul de metale preţioase şi creşterea preţului la produsele manufacturiere şi agricole;
- dezvoltarea comerţului, manufacturilor şi a băncilor a favorizat naşterea capitalismului;
- au fost aduse plante noi în Europa: porumbul, cartoful, tomatele, tutunul ş.a.
b. sociale:
- creşterea rolului burgheziei;
- datorită scăderii considerabile a domeniului feudal, pentru a nu pierde privilegiile, nobilimea a acceptat autoritatea monarhului.
c. politice:
- nobilimea şi burghezia au sprijinit regalitatea, ca factor de stabilitate; în aceste condiţii statul monarhic evoluează spre absolutism.
- Spania a devenit în secolul al XVI-lea un mare imperiu.
d. ideologice:
- au sporit cunoştinţele geografice;
- au apărut cunoştinţe noi în multe domenii: botanică, zoologie, medicină, religie etc.
- raţiunea a început să se axeze mai mult asupra omului şi a existenţei sale.
Categorii:Fără categorie
1 răspuns »