Gimnaziu

Marea Schismă a Bisericii creştine (1054) – schiţa lecţiei (clasa a VI-a)

  • Societatea medievală europeană a fost organizată pe baza învăţăturilor credinţei creştine.
  • Treptat, între creştinătatea apuseană şi cea răsăriteană au apărut diferenţe în privinţa limbii de cult (cea în care se desfăşurau slujbele religioase, în Occident fiind utilizată latina, iar în Orient, slavona şi greaca) şi a desfăşurării slujbelor.
  • Creştinismul s-a extins în întreaga Europă prin evanghelizare. Vestul, centrul şi nordul continentului au devenit regimuri catolice, iar estul Europei, ortodox.
  • Marea Schismă din anul 1054 a reprezentat momentul despărţirii Bisericii în catolică, în Occident, şi ortodoxă , în Orient, când papa de la Roma şi patriarhul de la Constantinopol s-au excomunicat reciproc. Biserica Catolică este condusă de papa de la Roma , iar cea ortodoxă, de patriarhul de la Constantinopol.

marea-schisma-din-1054-e1458196137698

Cauzele Marii Schisme au fost multiple:

  1. politice: ieşirea lumii occidentale de sub autoritatea împăratului bizantin;
  2. religioase: catolicii condamnau fastului liturghiei ortodoxe; episcopatele din sudul peninsulei italice erau revendicate atât de papă, cât şi de patriarhul ortodox; patriarhul de la Constantinopol era subordonat împăratului bizantin, iar papalitatea era independentă.
  • În Occident, autoritatea Bisericii Catolice s-a consolidat în raport cu puterea laică, datorită sobrietăţii vieţii clerului şi apariţiei unor mănăstiri şi a unor ordine călugăreşti (cistercienii, franciscanii, dominicanii).
  • În anul 1122, papa Calixt al II-lea şi împăratul german Henric al V-lea au încheiat Concordatul de la Worms în privinţa luptei pentru învestitură (un compromis prin care papa acorda episcopilor germani cârja şi inelul ca simboluri ale puterii spirituale, iar aceştia depuneau jurământ de vasalitate împăratului pentru bunurile materiale pe care le stăpâneau).

939592851

  • Biserica Catolică a luptat şi împotriva unor erezii (precum cea a albingesilor).
  • Ortodoxia s-a răspândit din Bizanţ în întreaga Peninsulă Balcanică, în spaţiul românesc şi cel rusesc.

646x404 (1)

 

Sursa: Cristian Vornicu, Magda Stan, Istoria de nota 10, Editura CD Press, 2010, Bucureşti, p. 76.

2 răspunsuri »

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.