Duratele timpului istoric – schiţa lecţiei + fişă de lucru (clasa a VIII-a)

Schiţa lecţiei în format pdf. pentru listare: Duratele timpului istoric – schiţa lecţiei

Fişă de lucru în format pdf. pentru listare: Duratele timpului istoric – fişă de lucru

Duratele timpului istoric

Principalele categorii de izvoare istorice sunt:

izvoare nescrise: arheologice, paleontologice;
izvoare scrise: epigrafice (inscripţii pe materiale dure – metal, piatră, ceramică); juridice; sigilografice; heraldice (steme, blazoane); numismatice (monede); diplomatice; literare; cartografice (hărţi).

Izvoarele istorice pot fi, de asemenea, interne (provenite de pe teritoriul României) sau externe (din afara teritoriului României, dar cu referire la aspecte ale istoriei naţionale).
În ansamblu, timpul istoric se structurează de-a lungul a două ere (numite înainte de Hristos – î.Hr. şi după Hristos – d. Hr.).
În istoria României, ca şi în cea universală, timpul istoric este împărţit în cinci mari epoci: Preistoria, Antichitatea, Evul Mediu (Epoca Medievală), Epoca Modernă, Epoca Contemporană. Limitele cronologice ale acestora pot fi însă diferite la nivel european sau mondial faţă de cele ale istoriei naţionale.
În istoria României, Preistoria se încheie în secolul î. Hr., Antichitatea în secolul al VII d. Hr., Evul Mediu durează până în secolul al XVIII-lea, Epoca Modernă până la Primul Război Mondial, fiind urmată de Epoca Contemporană.
Cele mai vechi preocupări istoriografice datează, în istoria României, din Evul Mediu.
În secolele următoare, ştiinţa istorică s-a îmbogăţit cu scrierile lui Dimitrie Cantemir, al stolnicului Constantin Cantacuzino, precum şi cum lucrările membrilor Şcolii Ardelene. În secolul al XIX-lea, s-au impus prin operele lor Nicolae Bălcescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu, A.D. Xenopol. Istorici precum Nicolae Iorga, Gheorghe Brătianu, Constantin C. Giurescu, Vasile Pârvan au integrat cercetarea istorică românească în contextul european al secolului al XX-lea.

Sursa: Sursa: Cristan Vornicu, Magda Stan, Istoria de nota 10, Editura Cd Press, 2010, Bucureşti, p. 58.