• 1446: Franța: S-a emis o ordonanță regală, care a plasat Universitatea sub jurisdicția Parlamentului.

• 1625: Carol I a devenit rege al Angliei, Scoției și Irlandei.

• 1697: Sinodul de la Alba Iulia, convocat de mitropolitul Teofil, a adoptat Unirea cu Roma, act care a pus bazele Bisericii Române Unite cu Roma.

• 1703: Rusia: Împăratul Petru cel Mare a fondat orașul Sankt Petersburg.

• 1849: La Frankfurt, în timpul Revoluției Germane 1848/49, Adunarea Națională a decis, numita Paulskirchenverfassung („Constituția de la Paulskirche”), prima constituție democratică în Germania. După anunț în ziua următoare intră în vigoare, însă nu poate fi aplicată.

• 1850: Primul număr al revistei săptămânale Household Words, de Charles Dickens a fost publicat la Londra.

• 1886: Celebrul luptător apaș, Geronimo, se predă armatei americane; se încheie faza principală a războaielor apașe.

• 1899: Guglielmo Marconi a realizat prima legătură telegrafică fără fir între Anglia și Franța.

• 1907: Aflat la Paris, Constantin Brâncuși, ucenic al sculptorului August Rodin, a hotărât să părăsească atelierul acestuia, rostind celebrele cuvinte: “Sub umbra unui stejar nu poate crește decât iarbă”. Tot din acel an, Brâncuși a renunțat la modelajul tradițional, lucrând direct în piatră.

• 1914: A fost fondat Comitetul Olimpic Român, recunoscut în același an de Comitetul Internațional Olimpic.

• 1918: Unirea Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia) cu România, prin decizia Sfatului Țării; acesta a fost începutul procesului de formare a României Mari.

• 1933: Japonia a părăsit Liga Națiunilor.

• 1958: Nikita Hrușciov a devenit premier al Uniunii Sovietice.

• 1977: Două aeronave aparținând Pan American și KLM, din cauza ceții, s-au ciocnit în Tenerife, ducând la moartea a 583 de pasageri.

• 1990: Organizația Studenților din Universitatea de Vest Timișoara (OSUT) și-a câstigat personalitatea juridică, având ca scop reprezentarea și apărarea intereselor studenților din Universitatea de Vest din Timișoara.

• 1993: Jiang Zemin a devenit președinte al Republicii Populare Chineze.

• 1994: La alegerile parlamentare din Italia, Partidul Forza Italia a lui Silvio Berlusconi a devenit o forță dominantă, care i-a permis să-și formeze un guvern de centru-dreapta.

Unirea Basarabiei cu România

(27 martie /9 aprilie 1918)

             Desfăşurarea revoluţiei ruse a creat cadrul prielnic pentru unirea Basarabiei cu România. După ce ţarul a fost detronat, populaţia provinciei începe să se organizeze.

            În primăvara anului 1917 apare Partidul Naţional Moldovenesc, care va coordona lupta de eliberare naţională. Tot în acelaşi timp apare şi ziarul „Cuvânt moldovenesc”, condus de Pantelimon Halipa, unul dintre cei mai înfocaţi susţinători ai unirii cu România.

            În octombrie 1917 la Chişinău are loc Congresul soldaţilor moldoveni care a hotărât formarea primului parlament al provinciei  – Sfatul Ţării, condus de Ion Inculeţ şi alcătuit din 84 de deputaţi moldoveni. În noiembrie Sfatul Ţării anunţă autonomia Basarabiei şi îşi alege ca organ executiv un Consiliu al Directorilor. Situaţia în interior începe să fie tulburată de soldaţii ruşi, care se întorceau de pe frontul din Moldova după încheierea armistiţiului cu Germania. De asemenea, Ucraina, care urmărea separarea de Rusia, avea pretenţii de anexare a Basarabiei.

            Pe 2 decembrie 1917 Sfatul Ţării proclamă Republica Democratică Moldovenească , cu statut de autonomie dar în cadrul Rusiei. Acum, ca şi alte naţionalităţi din fostul imperiu ţarist, moldovenii vor profita de Declaraţia drepturilor popoarelor din Rusia, dată de Lenin, declaraţie care acordă acestor popoare dreptul la autodeterminare, mergând până la despărţirea de Rusia. În ianuarie 1918 Ucraina îşi proclamă independenţa şi îşi sporeşte pretenţiile de anexare a Basarabiei. Câteva unităţi militare ucrainene pătrund în provincie, iar grupurile de soldaţi ruşi, retraşi de pe front, se transformă în bande care jefuiesc populaţia şi creează dezordine. În această stare de nesiguranţă şi haos, Consiliul Directorilor cere sprijinul armatei române, care, în ianuarie, pătrunde în provincie şi face ordine. Pătrunderea armatei române în provincie şi dezarmarea printre altele şi a unităţilor Rumcerod (trupe bolşevice din Basarabia) a făcut ca guvernul comunist al lui Lenin să rupă relaţiile diplomatice cu România şi să confişte tezaurul românesc, trimis spre păstrare în Rusia.

            Pe 24 ianuarie 1918, în ziua în care se unise Moldova cu Ţara Românească, Sfatul Ţării a proclamat independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti.

            Pe 27 martie/ 9 aprilie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România.