Schiţa lecţiei în format pdf pentru listare: Cucerirea independenţei de stat

Fişă de lucru în format pdf pentru listare: Fişă de lucru

Reizbucnirea chestiunii orientale. În 1875-76, au izbucnit răscoale în Bosnia-Herţegovina şi Bulgaria, stăpânite de Imperiul Otoman, iar Serbia a intrat în război împotriva acestuia , cu scopul de a-şi obţine independenţa. Rusia s-a implicat la rândul ei, pregătindu-se de război.

Proclamarea independenţei de stat şi participarea României la războiul din Balcani (1877-1878).

• Ca urmare a eşecului încercărilor de a obţine recunoaşterea independenţei României pe cale diplomatică, guvernul liberal, condus de I.C. Brătianu, a hotărât apropierea de Rusia, în perspectiva participării României la războiul antiotoman.
• La 4 aprilie 1877, s-a semnat, la Bucureşti, Convenţia româno-rusă privind trecerea trupelor ruse pe teritoriul României. Prin aceasta, se permitea tranzitul armatei ruse, iar Imperiul Rus se angaja să respecte integritatea teritorială a României.
• La 9 mai 1877, în Parlamentul României, ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, a citit proclamaţia privind independenţa de stat.
• Oprită la sudul Dunării, în dreptul Plevnei, de o puternică rezistenţă a trupelor otomane, armata rusă a fost nevoită să ceară intervenţia trupelor române în conflict (iulie 1877).
• Armata română, condusă de principele Carol I, a participat la luptele de la Plevna, Rahova, Smîrdan,  Vidin, contribuind decisiv la înfrângerea Imperiului Otoman.

• La 19 ianuarie 1918, războiul ruso-otoman a luat sfârşit prin semnarea unui armistiţiu.

Tratatele de pace. Semnate la San Stefano (februarie 1878) şi Berlin (iulie 1878), tratatele de pace care au încheiat războiul din Balcani au stabilit, pentru România:

• recunoaşterea independenţei şi încetarea suzeranităţii otomane;
• intrarea în componenţa statului român a Dobrogei şi a Deltei Dunării, cedate de Imperiul Otoman Rusiei, dar acordate de aceasta României, în schimbul celor trei judeţe din sudul Basarabiei, Cahul, Bolgrad şi Ismail. În această privinţă, punctul de vedere al României, privind încălcarea integrităţii teritoriale prin cedarea sudului Basarabiei nu a fost luat în considerare.

În urma recunoaşterii internaţionale a independenţei, în 1881 România a fost proclamată regat.

Sursa:  Cristian Vornicu, Magda Stan, Istoria de nota 10, Editura CD Press, 2010, Bucureşti, p. 106-107.