Pe plan european au loc, în 1820-1822, mai multe mişcări de eliberare socială şi naţională (Spania, Italia, Serbia, Grecia). În strânsă legătură cu mişcarea de emancipare a grecilor de sub stăpânirea otomană, organizată de societatea Eteria, a avut loc mişcarea socială şi naţională declanşată sub conducerea lui Tudor Vladimirescu, în Ţara Românească.

Cauzele mişcării sunt de mai multe feluri:

1. economice:

• economie de tip feudal;
• slabă dotare tehnică, fiscalitate excesivă;
• populaţie urbană, aproape inexistentă (1,22%)

2. sociale:

• situaţia grea a ţăranilor clăcaşi, obligaţi să îndeplinească nartul;
• lipsa acută de pământ pentru majoritatea ţăranilor;
• existenţa scutelnicilor agravează situaţia ţăranilor plătitori de impozite;
• îndepărtarea de la conducere a boierilor pământeni şi promovarea celor greci;

3. naţionale:

• abuzurile domnilor fanarioţi;
• sistemul de vânzare şi de cumpărare a funcţiilor;
• tributul şi rechiziţiile impuse de turci;
• monopolul asupra vitelor şi cerealelor.

Desfăşurărea mişcării

• ianuarie 1821 – moare domnul Alexandru Şuţu şi, provizoriu, conducerea este luată de un Comitet de Oblăduire;
• Tudor Vladimirescu pleacă în Oltenia şi-i răscoală pe pandurii nemulţumiţi că au fost puşi să plătească dările;
• el este în legătură cu Comitetul de Oblăduire şi cu eteriştii;
• întăreşte mănăstirile din nordul Olteniei şi ăşi aşează tabăra la Padeş unde dă cunoscuta Proclamaţie, care are un vădit caracter social;
• de aici îşi deplasează mulţimea de panduri şi ţărani la Ţînţîăreni, unde stă în februarie şi unde alcătuieşte „Cererile norodului românesc”, care devine programul mişcării;
• în Moldova intră eteriştii, conduşi de Alexandru Ipsilanti, care apoi se îndreaptă spre Muntenia;
• Tudor pleacă spre Bucureşti, unde ajunge pe 16 martie, stabilindu-şi tabăra la Cotroceni;
• la 28 martie Ipsilanti îşi aşează tabăra la Colentina şi în urma unei întâlniri cu Tudor, cei doi îşi împart zonele de influenţă: primul va administra judeţele de sub munte, iar al doilea, pe cele de câmpie şi Oltenia;
• în mai turcii intră în ţară, iar Ipsilanti se retrage la Târgovişte;
• Tudor vrea şi el să se retragă în Oltenia, dar la Goleşti este luat de eterişti şi, fiind învinuit de legături cu turcii, este ucis în noapte de 26-27 mai;
• pandurii se împrăştie, o parte retrăgându-se în nordul Olteniei, iar alţii se alătură lui Ipsilanti;
• la Drăgăşani, eteriştii şi pandurii alăturaţi lor sunt înfrânţi de turci;
• ultimele rezistenţe ale eteriştilor sunt înfrânte în Moldova la Sculeni şi Secu.

Urmări:

• sunt numiţi, în cele două ţări, domni dintre boierii pământeni;
• ele rămân sub ocupaţie turcească până în 1822.