Studiu de caz: Anul 1821 în istoria românilor – schiţa lecţiei (clasa a VIII-a)

Pe plan european au loc, în 1820-1822, mai multe mişcări de eliberare socială şi naţională (Spania, Italia, Serbia, Grecia). În strânsă legătură cu mişcarea de emancipare a grecilor de sub stăpânirea otomană, organizată de societatea Eteria, a avut loc mişcarea socială şi naţională declanşată sub conducerea lui Tudor Vladimirescu, în Ţara Românească.

tudor-vladimirescu-787x445

Cauzele mişcării sunt de mai multe feluri:

  1. economice:
  • economie de tip feudal;
  • slabă dotare tehnică, fiscalitate excesivă;
  • populaţie urbană, aproape inexistentă (1,22%)
  1. sociale:
  • situaţia grea a ţăranilor clăcaşi, obligaţi să îndeplinească nartul;
  • lipsa acută de pământ pentru majoritatea ţăranilor;
  • existenţa scutelnicilor agravează situaţia ţăranilor plătitori de impozite;
  • îndepărtarea de la conducere a boierilor pământeni şi promovarea celor greci;
  1. naţionale:
  • abuzurile domnilor fanarioţi;
  • sistemul de vânzare şi de cumpărare a funcţiilor;
  • tributul şi rechiziţiile impuse de turci;
  • monopolul asupra vitelor şi cerealelor.

Desfăşurărea mişcării

  • ianuarie 1821 – moare domnul Alexandru Şuţu şi, provizoriu, conducerea este luată de un Comitet de Oblăduire;
  • Tudor Vladimirescu pleacă în Oltenia şi-i răscoală pe pandurii nemulţumiţi că au fost puşi să plătească dările;
  • el este în legătură cu Comitetul de Oblăduire şi cu eteriştii;
  • întăreşte mănăstirile din nordul Olteniei şi ăşi aşează tabăra la Padeş unde dă cunoscuta Proclamaţie, care are un vădit caracter social;
  • de aici îşi deplasează mulţimea de panduri şi ţărani la Ţînţîăreni, unde stă în februarie şi unde alcătuieşte „Cererile norodului românesc”, care devine programul mişcării;
  • în Moldova intră eteriştii, conduşi de Alexandru Ipsilanti, care apoi se îndreaptă spre Muntenia;
  • Tudor pleacă spre Bucureşti, unde ajunge pe 16 martie, stabilindu-şi tabăra la Cotroceni;
  • la 28 martie Ipsilanti îşi aşează tabăra la Colentina şi în urma unei întâlniri cu Tudor, cei doi îşi împart zonele de influenţă: primul va administra judeţele de sub munte, iar al doilea, pe cele de câmpie şi Oltenia;
  • în mai turcii intră în ţară, iar Ipsilanti se retrage la Târgovişte;
  • Tudor vrea şi el să se retragă în Oltenia, dar la Goleşti este luat de eterişti şi, fiind învinuit de legături cu turcii, este ucis în noapte de 26-27 mai;
  • pandurii se împrăştie, o parte retrăgându-se în nordul Olteniei, iar alţii se alătură lui Ipsilanti;
  • la Drăgăşani, eteriştii şi pandurii alăturaţi lor sunt înfrânţi de turci;
  • ultimele rezistenţe ale eteriştilor sunt înfrânte în Moldova la Sculeni şi Secu.

Urmări:

  • sunt numiţi, în cele două ţări, domni dintre boierii pământeni;
  • ele rămân sub ocupaţie turcească până în 1822.

014. REVOLUTIA DIN 1821 SUB CONDUCEREA LUI TUDOR VLADIMIRESCU

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.