Gimnaziu

Epoca clasică. Războaiele medice (492 – 479 î. Hr.)

Textul în format pdf pentru listare: Războaiele Medice

800px-Greek-Persian_duel

  • epoca clasică se deschide cu războaiele dintre greci şi perşi, cunoscute sub numele de războaie medice (de la Medoi, numele grecesc al mezilor);
  • perioadă relativ bine cunoscută, mai ales Istoriilor lui Herodot, care s-a informat despre cauzele şi desfăşurarea acestor conflicte;
  • cauzele trebuie căutate în tendinţele imperiului persan de a-şi spori teritoriul pe seama prosperelor cetăţi greceşti;
  • pretextul a fost oferit de revolta cetăţilor ioniene (situate în vestul Asiei Mici, au intrat în cadrul Imperiului Persan după 546 î.Hr.);
  • 499 î. Hr. cetăţile ioniene au hotărât să declanşeze revolta antipersană, în fruntea acestei răscoale aflându-se Miletul; s-a cerut sprijin din partea cetăţilor greceşti din Grecia propriu-zisă, dar numai Atena şi Eretria au trimis circa 2000 de luptători; Sparta a refuzat să îi sprijine pe răsculaţi;
  • în primă fază, răsculaţii au reuşit să înlăture dominaţia persană din vestul Asiei Mici; dar, în anul 494 î. Hr., perşii mobilizează mari forţe în Asia Mică şi, sprijiniţi de o puternică flotă, îi înving pe răsculaţi, Miletul fiind în bună parte distrus, asemenea celorlalte cetăţi răsculate;

Darius-Vase

  • regele Darius a vrut să-i pedepsească pe susţinătorii insurgenţilor şi a început o nouă campanie militară împotriva Greciei, care deschide, de fapt, războaiele medice. Acestea au 3 etape:

1.492 î. Hr. – ofensiva persană în Peninsula Balcanică. Perşii reuşesc să cucerească unele regiuni de coastă ale Traciei şi să oblige pe regele Macedoniei să devină aliat al acestora;

  • flota persană nu a reuşit să-şi îndeplinească misiunea, fiind distrusă de o puternică furtună în apropierea Muntelui Athos.

2. 490 î. Hr. – perşii au debarcat în Attica, dar la Marathon au fost înfrânţi de armata ateniană, mult mai puţin numeroasă, condusă de Miltiades cel Tânăr, care a devenit erou naţional atenian;

  • după victoria de la Marathon, prestigiul Atenei a crescut foarte mult, gruparea condusă de Themistocles considera că, pentru a asigura victoria, atenienii trebuiau să se sprijine pe o flotă puternică, de aceea Atena a pus în operă construirea unei mari flote de război;
  • după moartea lui Darius, la conducerea Imperiului Persan vine regele Xerxes, care reia planul lui Darius de a cuceri Grecia;
  • perşii mobilizează forţe uriaşe, care trec în Peninsula Balcanică, grecii hotărând să riposteze; la Corint, a fost convocat un congres unde s-a creat o alianţă militară defensivă, condusă de Sparta;
  • perşii trebuiau împiedicaţi să ajungă în Grecia Centrală, prin strâmtoarea de la Termopile; planul nu a reuşit, însă, perşii, ajutaţi de un trădător, au reuşit să evite strâmtoarea şi să cadă în spatele spartanilor, conduşi de regele Leonida; spartanii au fost nimiciţi.
  • după această victorie, perşii cuceresc Grecia Centrală, obligând pe atenieni să-şi părăsească cetatea.

Léonidas_aux_Thermopyles_(Jacques-Louis_David) (1)

3. septembrie 480 î. Hr. – lupta de la Salamina, unde perşii sunt înfrânţi, fiind nevoiţi să ceară flotei şi armatei de uscat să se retragă puţin;

  • 479 î. Hr. – perşii ocupă Atena pe care o jefuiesc, dar în urma bătăliei de la Plateia din august 479 î.Hr. şi a celei navale de la Mycale, grecii devin victorioşi, marcând sfârşitul războaielor medice.

battle-of-plataea

  •  încheierea oficială are loc în 449 î.Hr., prin pacea de la Callias.

003. GRECIA IN EPOCA CLASICA. RAZBOAIELE GROCO-PERSANE

1 răspuns »

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.