„Cel dintâi şi cel mai mare rege din Tracia”. Întemeietorul primului stat dac, om politic, diplomat, comandant de oşti. Activitatea lui Burebista se poate reconstitui după descoperirile arheologice şi după izvoarele istorice. Acţiunea de unificator încununează un proces istoric, acela al formării uniunilor de triburi geto-dace, menite să apere teritoriul nord-dunărean de atacurile altor neamuri şi triburi.

burebista1

Se cunosc căpeteniile militare anterioare lui Burebista care, în calitate de regi peste uniuni de triburi geto-dace, aflate în diverse părţi ale teritoriului amintit, se evidenţiază în istoria acestor timpuri (secolele V-I. î.Hr.): Charnabon, Dromichaites, Zalmodegikos, Rhemaxos, Oroles, Rubobostes. Sub domnia lui Rubobostes se produce o creştere a puterii dacilor din regiunea intracarpatică, fapt ce atrage după sine începuturile strămutării centrului puterii geto-dace , din Câmpia Munteană, în Transilvania. Burebista va uni toate triburile şi uniunile de triburi sub conducerea sa, având ca nucleu al formării statului Munţii Orăştiei.

Cât priveşte începutul acţiunii de unificare, scriitorul Iordanes dă ca început al domniei lui Burebista anul 82 î.Hr., pe care îl plasează pe vremea când, la Roma, Sulla devenise dictator. Cercetări mai recente (C. Daicoviciu şi Hadrian Daicoviciu) aşează începutul stăpânirii lui Burebista între 70 şi 60 î.Hr. Iordanes ne oferă şi informaţia potrivit căreia cetăţenii oraşului Dionysopolis (Balcic) îl trimit în anul 82 î.Hr. pe Acornion (învăţat şicu înclinaţii diplomatice) la regele Burebista pentru a câştiga bunăvoinţa acestuia. Analiza izvoarelor duce la concluzia că Acornion nu a executat solia lui în 82 î.Hr., ci prin anii 72-74 î.Hr., în legătură cu războiul dintre Roma şi Mithridate, care afecta şi ţinuturile dunărene, întrucât regele Pontului îşi stabilise protectoratul asupra cetăţilor greceşti, de la Marea Neagră, ce afecta ţinuturile dunărene. Burebista a organizat statul, i-a făcut o puternică armată, a extins construirea sistemului de cetăţi de apărare.

burebista

Statul a căpătat un caracter militar. Burebista a înfrânt, prin puterea armelor, ultimele rezistenţe ale căpeteniilor dace locale, apoi, prin războaie cu celţii (60-59 î.Hr.), îi zdrobeşte într-o fulgerătoare campanie militară. După anul 55 î.Hr. se întoarce împotriva primejdiei ce ameninţa Dobrogea, astfel încât cucereşte litoralul pontic de la Olbia (la gurile Bugului) până la Apollonia (Bulgaria) şi îşi conduce oştile victorioase până la munţii Haemus (Balcani). Întinderea hotarelor statului lui Burebista ameninţa expansiunea romană la Dunăre. Prevăzător, Burebista îl trimite pe Acornion la Pompei (48 î.Hr.), în momentul în care la Roma se desfăşura războiul civil dintre acesta şi Cezar. Burebista urmărea ca în alianţa cu Pompei să oprească expansiunea romană condusă de Cezar. Dar Pompei este înfrânt la Pharsalos (7 iunie 48 î.Hr.) şi ucis în Egipt din ordinul lui Ptolemaios al XIII-lea. Cezar, devenind dictator la Roma, plănuieşte cucerirea statului dac. În urma unui complot însă (15 martie 44 î.Hr.) Cezar cade victimă Senatului roman.

Burebista este asasinat şi el în capitala sa probabil situată la Argedava, de către un grup al nobilimii dace care nu se împăcase deloc cu autoritatea sa (44 î.Hr.). După moartea lui Burebista, vasta sa alcătuire politică se destramă. Inscripţia ridicată la Dionysopolis în cinstea lui Acornion ni-l arată pe acesta ca fiind în cea dintâi şi cea mai mare prietenie lângă Burebista. Acesta îşi găseşte asemănarea cu expresia cel dintâi prieten, folosită oficial pentru înalţii sfetnici de la curţile monarhilor elenistici. Acornion nu era numai un înalt sfetnic al regelui Burebista dar, în virtutea unei mai vechi prietenii cu Burebista tatăl, era folosit de rege ca ambasador în misiuni diplomatice. La rândul lui, marele preot Deceneu era un vicerege şi scoate în evidenţă rolul pe care Burebista l-a oferit religiei în acţiunea de unificare ca şi în politica generală, de conducere a statului.

decret_acornionInscripţia lui Acornion de la Dionysopolis

Stamp_burebistaMărci poștale din 1980 cu Burebista. Mărcile poștale au fost emise cu ocazia a 2.050 de ani de la crearea statului centralizat și independent (temă fictivă a propagandei național-comuniste).

Scan0002-001

Harta în format pdf pentru listare: Harta Daciei în timpul lui Burebista

Sursa: Petru Demetru Popescu, Dicţionar de personalităţi istorice, Editura Niculescu, 2005, Bucureşti, p. 61-63.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.