Gimnaziu

Regimul habsburgic şi mişcarea de emancipare politico-socială în Transilvania – schiţa lecţiei + fişă de lucru (clasa a VIII-a)

Schiţa lecţiei în format pdf pentru listare: Regimul habsburgic şi mişcarea de emancipare politico-socială în Transilvania – schiţa lecţiei

Fişă de lucru în format pdf pentru listare: Regimul habsburgic şi mişcarea de emancipare politico-socială în Transilvania – fişă de lucru


După 1683 (respingerea asediului otoman asuprea Vienei), Imperiul Habsburgic a trecut la o politică de extindere teritorială în direcţia Dunării şi a sud-estului Europei.

Regimul habsburgic s-a instaurat, în Transilvania, în cursul anilor 1687-1688. Statutul politic al Transilvaniei a fost precizat prin Diploma Leopoldină (1691). Conform acesteia, principalele caracteristici ale organizării provinciei erau:

  • menţinerea autonomiei, a Dietei (instituţia reprezentativă, provincială),a vechilor legi şi a privilegiilor maghiarilor, saşilor şi secuilor;
  • menţinerea românilor ortodocşi ca „naţiune tolerată”;
  • conducerea provinciei de către împărat, prin intermediul unui guvernator.

S-a trecut la organizarea Bisericii greco-catolice (Unite cu Roma), prin atragerea unei părţi a românilor ortodocşi la catolicism, cu scopul consolidării stăpânirii habsburgice în Transilvania.

1200px-Ioan_Inocentiu_Micu_Klein

Domniile împăraţilor Maria Tereza (1740-1780) şi Iosif al II-lea (1780-1790) au fost marcate de reforme ce vizau sistemul social, cultural, administrativ şi religios. Agravarea obligaţiilor ţărănimii aservite faţă de nobili şi abuzurile acestora, nemulţumirea stârnită de neaplicarea reformelor imperiale în Transilvania au dus la izbucnirea răscoalei ţărăneşti din 1784, sub conducerea lui Horea, Cloşca şi Crişan. Deşi răscoala a fost înfrântă, în 1785, Iosif al II-lea a impus desfiinţarea legării de glie şi acordarea libertăţii de strămutare pentru ţărănimea dependentă din Transilvania.

horea-closca-si-crisan

Mişcarea naţională românească din Transilvania a fost reprezentată, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, de Şcoala Ardeleană, curent cultural şi ideologic bazat pe concepţia europeană iluministă, care susţinea latinitatea, vechimea, continuitatea românilor, emanciparea naţională, contribuind la formarea conştiinţei naţionale româneşti. Samuil Micu, Ioan Budai Deleanu, Petru Maior, Gheorghe Şincai au fost membri de seamă ai Şcolii Ardelene.

În 1791, a fost redactat primul program politic  modern al românilor din Transilvania, Supplex Libellus Valachorum. Acesta revendica cunoaşterea şi respectarea drepturilor naţionale româneşti, înlăturarea denumirii de „naţiune tolerată” penrtu românii transilvăneni, egalitatea în drepturi cu celelalte naţiuni ale provinciei.

Supplex-Libellus

010. TARILE ROMANE IN SECOLUL XVII - INCEPUTUL SECOLULUI XVIII

Sursa: Cristian Vornicu, Magda Stan, Istoria de nota 10, Editura CD Press, 2010, Bucureşti, p. 92-93.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.