Schiţa lecţiei în format pdf pentru listare: Iluminism şi reformism.Transilvania sub Habsburgi – schiţa lecţiei

Prezentarea PowerPoint ce însoţeşte lecţia: Iluminism şi reformism Transilvania sub Habsburgi

Fişă de lucru în format pdf pentru listare: Iluminism şi reformism.Transilvania sub Habsburgi – fişă de lucru

Linkul către aplicaţia interactivă ce poate fi folosită ca temă: https://learningapps.org/view16582927

După 1683 (respingerea asediului otoman asuprea Vienei), Imperiul Habsburgic a trecut la o politică de extindere teritorială în direcţia Dunării şi a sud-estului Europei.

Regimul habsburgic s-a instaurat, în Transilvania, în cursul anilor 1687-1688. Statutul politic al Transilvaniei a fost precizat prin Diploma Leopoldină (1691). Conform acesteia, principalele caracteristici ale organizării provinciei erau:

• menţinerea autonomiei, a Dietei (instituţia reprezentativă, provincială),a vechilor legi şi a privilegiilor maghiarilor, saşilor şi secuilor;
• menţinerea românilor ortodocşi ca „naţiune tolerată”;
• conducerea provinciei de către împărat, prin intermediul unui guvernator.

S-a trecut la organizarea Bisericii greco-catolice (Unite cu Roma), prin atragerea unei părţi a românilor ortodocşi la catolicism, cu scopul consolidării stăpânirii habsburgice în Transilvania.

Domniile împăraţilor Maria Tereza (1740-1780) şi Iosif al II-lea (1780-1790) au fost marcate de reforme ce vizau sistemul social, cultural, administrativ şi religios.

Agravarea obligaţiilor ţărănimii aservite faţă de nobili şi abuzurile acestora, nemulţumirea stârnită de neaplicarea reformelor imperiale în Transilvania au dus la izbucnirea răscoalei ţărăneşti din 1784, sub conducerea lui Horea, Cloşca şi Crişan. Deşi răscoala a fost înfrântă, în 1785, Iosif al II-lea a impus desfiinţarea legării de glie şi acordarea libertăţii de strămutare pentru ţărănimea dependentă din Transilvania.

Mişcarea naţională românească din Transilvania a fost reprezentată, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, de Şcoala Ardeleană, curent cultural şi ideologic bazat pe concepţia europeană iluministă, care susţinea latinitatea, vechimea, continuitatea românilor, emanciparea naţională, contribuind la formarea conştiinţei naţionale româneşti. Samuil Micu, Ioan Budai Deleanu, Petru Maior, Gheorghe Şincai au fost membri de seamă ai Şcolii Ardelene.

În 1791, a fost redactat primul program politic  modern al românilor din Transilvania, Supplex Libellus Valachorum. Acesta revendica cunoaşterea şi respectarea drepturilor naţionale româneşti, înlăturarea denumirii de „naţiune tolerată” penrtu românii transilvăneni, egalitatea în drepturi cu celelalte naţiuni ale provinciei.

Prin aplicaţia Learningapps, am creat un joc tip „Ordonează pe perechi”, prin care elevii îşi pot verifica cunoştiţele, într-un mod interactiv şi plăcut. Linkul spre aplicaţie este https://learningapps.org/view16582927, fiind inserat şi în fotografia de mai jos.

Sursa:

• Cristian Vornicu, Magda Stan, Istoria de nota 10, Editura CD Press, 2010, Bucureşti, p. 92-93.
• Stan Stoica (coord.), Istorie, Manual pentru Clasa a VIII-a, Editura Cd Press, Bucureşti, 2020, p. 70-71.
• Aurel Constantin Soare, Istorie, Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Art Klet, Bucureşti, 2020, p. 60-61.